Apendicita

Laparoscopie
Apendicita. Generalitati

Apendicita este inflamatia acuta a apendicelui, un rest embrionar al intestinului, in deget de manusa, atasat de cec. Ca urmare a obstructiei are loc afectarea perfuziei sanguine a organului, distensia sa, si infectarea. Daca inflamatia si infectia ataca peretele apendicular, organul se perforeaza, determinind peritonita sau un abces local.

Simptomele clasice ale apendicitei includ:
-durere difuza abdominala care in 1-2 zile se concentreaza in fosa iliaca dreapta
-anorexie anterioara
-greata si varsaturi
-distensie abdominala
-febra inalta
-tranzit absent pentru gaze. 

Necesitatea interventiei chirurgicale
Evolutia bolii fara interventie chirurgicala, este agravarea progresiva a semnelor si simptomelor, de unde rezulta importanta precocitatii diagnosticului si instituirii tratamentului. Cea mai serioasa complicatie este perforatia, cu peritonita libera sau fistulizarea in organele vecine. Sepsisul este de asemeni o complicatie letala.

Diagnostic
Analize de laborator:
-hemoleucograma-evidentiaza leucocitoza peste 15. 000/mm cub, cu 75% neutrofilie
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe triada Deulafoy: durere spontana, aparare musculara si hiperestezie cutanata in fosa iliaca dreapta, la care se adauga febra si leucocitoza.



Tratamentul este chirurgical prin rezectia apendicelui, laparoscopic sau clasic, in afara cazurilor de plastron apendicular.
In apendicita acuta fara perforatie se folosesc urmatoarele tehnici operatorii: incizie Jalaguier sau McBurney, urmata de exteriorizarea apendicelui practicarea apendicectomiei, cu ligatura si infundarea bontului in bursa cecala.

Medicatia cuprinde:terapie antibiotica, care precedeaza operatia si analgezice.
-metronidazol- in combinatie cu gentamicina acopera spactrul bacterian gram-negativ si anaerobic
-gentamicina
-cefotetan, cefoxitin-cefalosporine de generatia a doua, indicate ca agenti unici, acopera spectrul bacterian gram-pozitiv coci
-meropenem-utilizat ca agent unic impotriva bacteriilor gram-negative si pozitive
-piperacilina si tazobactam, ampicilina si sulbactam
-morfina-analgezic.

In cazul plastronului apendicular, optiunea terapeutica este de a astepta 2-3 luni pina la racirea procesului, si practicarea apendicectomiei tardive.
Apendicita se remite doar in 10% din cazurile tratate cu antibiotice, si/sau drenaj, de aceea atunci cind apendicectomia primara nu este posibila, aceasta se poate practica la un interval de timp.
In peritonita apendiculara se prefera laparotomia mediana subombilicala, care permite aspirarea continutului peritoneal, lavajul si drenajul. Antibioterapia pe cale intravenoasa se impune dupa operatie si antibiograma.
Cind se descopera intraoperator o masa inflamatorie, care implica apendicele, ileumul terminal sau cecul, se prefera rezectia si ileostomia.
In cazul formarii unui abces pericolic, se instituie drenajul prin cateter percutan sub ghidaj echografic, sau prin apendicectomie.
La batrini, post operator trebuie suspicionat un cancer de colon.

Prognosticul fara operatie sau antibiotice, este nefavorabil, mortalitatea avind o rata de peste 50%.
Prin interventie chirurgicala precoce, mortalitatea scade la sub 1%, convalescenta fiind rapida si completa. Prognosticul tinde sa se agraveze si in cadrul dezvoltarii complicatiilor.